Oamenii vin la cursuri să învețe să danseze. Primul pas pe care il arăt pare ușor și majoritatea se plictisesc repede de el. De exemplu mersul la tango. Come on.. toată lumea știe să mearga, dar puțini sunt cei care înțeleg de ce tot pun eu accentul pe acest mers și de greutatea pe care acesta o are în dans.

Lumea se așteaptă ca la tango să învețe ceva mai dramatic. Din păcate înțeleg prea puțin din mersul tangoului astfel încât să își dea seama cât de dificil și de delicios este să mergi când ești conectat.

Oricum sunt foarte mulțumit de cursanții mei care în proporție de 70% au înțeles importanța pașilor de bază în dans și că sunt mult mai importanți decât o figură spectaculoasă sau o întoarcere complicată.

Am găsit următorul citat al lui Javier Rodriguez și Stella Misse:

“Javier: When a man walks nicely, the woman dies in his embrace.
Stella: When a man walks badly, the woman wants to die.”

La finalul anului trecut eram într-un moment de cumpănă. Nu știam dacă ce fac este bine, nu știam dacă mai vreau să continui relația pe care o aveam cu dansul sau să îi pun capăt și să mă apuc de alte lucruri.

Mi-am dat seama că uneori o pauză este mai mult decât bine venită. Am avut nevoie de o scurtă detașare (de doar 5 zile) ca să revin la originile mele. A trebuit să reexaminez,  redefinesc și să redescopăr motivul pentru care am dansat în ultimii ani.

Mi-am dat seama că dansez pentru emoție și sentimente. Pentru momentul de fericire pe care mi-l dă dansul, pentru momentul de mister pe care îl trăiesc descoperind dansul și pentru că îmi place să văd lumea zâmbind la finalul serii.

Voi de ce dansați?

În ultimele săptămâni am început să schimb ușor ușor planul antrenamentelor.

Până de curând aveam o listă cu figuri pe care trebuia să le predau la fiecare ședință, listă care avea figuri și lecții în ea cât să-mi ocupe un an de zile. Normal că nu poți să urmezi la fix lista și că ar trebui privită doar ca o linie de ghidare pentru cursurile mele, dar totuși am încercat să stau cât mai aproape de această linie.

Chiar dacă lista este o idee excelentă săptămâna aceasta am realizat că trebuie să modific puțin lucrurile. Eu sunt de părere că la un moment dat elevii fac un profesor să evolueze. Dacă această condiție este îndeplinită atunci și profesorul o să facă elevii să strălucească.

Așa că am decis să schimb ușor planul de abordare asupra dansurilor și să ne concentrăm mai mult pe situații sociale, făcând astfel următoarele modificări.

Tango:
La tango până acum făceam o combinație între stilul ballroom și cel argentinian, ușor ușor am decis să trecem spre cel argentinian în ultima perioadă. Vreau să îmi aud cursanții că au fost la o petrecere, au auzit tango, s-au ridicat, au dansat și au fost apreciați! Și nu suntem nici departe de acest nivel. Doar să punem mai mult accent pe cunoștințele deja dobândite și pe tehnica de lead’n’follow.

Vals:
La vals cam de la început m-am concentrat pe ideea de dans la nivel social. Aici nu pot să fac foarte multe modificări. Simt că grupele au evoluat fix cum îmi doream! Au învățat mișcările de bază, figuri de nivel mediu și reușesc să le lege la liber pe o melodie oarecare. Lucrul de care trebuie să avem grija în continuare la vals este muzica și tendința persoanelor de a dansa pe lângă :)

Salsa:
Aici avem o mică problemă, simt că ne lipsește într-o oarecare măsura baza. Prea puține mișcări din șold și în general pași prea rigizi. Direcția pe care urmează să o abordez este clară, libertate în dans! Am ajuns să știm destule figuri, acum trebuie să le facem să arate cât mai bine.

Cha-Cha:
Aplicații în mediul social nu prea o să avem. Chiar dacă auzim la radio ZILNIC melodii de cha-cha dacă o să ajungem la o petrecere și dansăm pe „de ce plâng chitarele” cha-cha lumea o să se uite la noi puțiiiin ciudat :) Am decis ca cha-cha-ul să îl folosesc în primul rând ca suport pentru restul dansurilor. Să facem la cha-cha exerciții de exprimare (ca săptămâna trecută) de balans (ca săptămâna care umrează) și de lucru în pereche (în viitor).

Felicitări pentru orele de săptămâna trecută! Ați ajuns la nivelul unde lucrurile încep să devină interesante! Dansul a prins contur până săptămâna aceasta și de acum o să prindă și culoare!!

Umbând pe facebook azi am dat de un fotograf care mi-a atras atenția. Este vorba de o nemțoaică pe nume Geraldine Lamanna care mi-a atras atenția prin mai multe fotografii. Cele care mi-au rămas însă în minte sunt cele legate de dans.

Inspirată de melodia „Rolling int he deep” al lui Adele, Lamana a pus praf de talc pe instructorul Olivia Maciejowski și două dintre elevele ei și după le-a pus să miște libere prin fața camerei. Fotografiile care au rezultat ar trebui să arate ecoul mișcărilor.

Această galerie îmi întărește ideea că fotografiile cele mai interesante sunt cele naturale și nu cele în care stai să pozezi.