Continuand articolul despre ritm, as vrea sa scriu putin si despre muzicalitate și cum o folosim noi în cadrul cursurilor de dans.

Muzicalitate: concepte

Inainte sa vorbesc despre muzicalitate, vreau sa prezint doua concepte: receptivitatea si creativitatea.

Receptivitatea muzicala se refera la abilitatea unei persoane sa inteleaga in cadrul unei melodii conceptele de ritm, tempo, fraza muzicala si tonalitate a vocii.

Creativitatea in cadrul muzicalitatii inseamna sa poti sa interpretezi muzica, sa o acompaniezi cu miscarile si sa dansezi astfel incat dinamica pasilor sa completeze si, in acelasi timp, sa raspunda la ritm (nu faci pasi rapizi pe o bucata de melodie lenta).

Astfel, cand vorbim de muzicalitate mi se pare ca vorbim de unirea conceptelor de receptivitate si creativitate. Cele doua mi se par secretul din spatele unui dansator decent si unul bun. Desigur, tehnica este extrem de importanta, dar daca nu exista si (a reponse to music), atunci nu putem vorbi de un dansator cu adevarat bun.

Teoria ca teorie, dar se poate invata muzicalitatea?

Lucrand si langa copii, pot spune ca majoritatea reusesc sa interpreteze si sa asculte muzica foarte bine. Muzicalitatea si dansul ar trebui privite ca o limba straina. Precum un copil poate sa invete o limba straina mult mai rapid decat un adult, la fel poate sa invete muzicalitatea intr-un timp mai scurt.

Ca raspunsul final, da, cred ca este posibil sa devii mai constient asupra muzicii si sa ajung sa o intelegi mai bine o data cu trecerea timpului si cu repetitia. (desigur, e nevoie sa si vrei sa inveti ca sa poti sa inveti).

Sursă foto: https://www.flickr.com/photos/streetelephant/