Nu este o surpriză că la cursurile de dans pentru copii să fie mai multe fete decât băieți. Acest lucru a fost valabil de când eram eu mic și numărul fetelor îl depășea cu mult pe cel al băieților, dar, de câțiva ani, Federația Română de Dans Sportiv a zis să atace această problemă organizând concursuri (neoficiale) unde pot participa două fete în pereche sau trupe de copii mixte, ceea ce mi se pare fantastic.
Ieri am avut ocazia să merg la sala Anitolpa unde s-a ținut Cupa Artteam și să arbitrez trupele de copii. Nu am fost deloc surprins de faptul că în tot concursul am văzut doar 7 băieți în comparație cu vreo 70-80 de fete. Asta m-a pus pe gânduri, care este motivul pentru care părinții își duc fetele la dans, dar pe băieți nu?
4 întâmplări
1. Când m-am apucat de dans aveam un prieten foarte bun, Claudiu, care arăta mult potențial. Nu era el în top-ul grupei, dar era genul de băiat care muncea și era atent. După ceva timp s-a lăsat pentru că băieții din clasă râdeau că face dans.
2. Câțiva ani mai târziu părinții mei au reușit să convingă un alt cuplu să își înscrie copilul la dans. În cele două luni cât a stat, la fel, a demonstrat că are potențial, că se descurcă destul de bine și, cel mai important, că îi place să danseze! Din păcate nu a mai continuat să vină la cursuri pentru că tatăl lui a considerat sportul ca fiind „de fete”.
3. A treia întâmplare a avut loc ieri în sala Antilopa, ieșisem să iau o gură de aer și aud o discuție între câțiva părinți. Mai multe mame discutau cu un domn, mai în glumă mai în serios, să își aducă și el băiatul la dans pentru că oricum sunt puțini. Răspunsul domnului nu numai că a fost jignitor asupra mamelor prezente, dar a fost jignitor și asupra mea și altor câteva persoane care ,întâmplător, l-au auzit.
4. Am mai scris acum ceva timp despre ce am pățit eu în 330, puteți citi dând click aici.
Părerea voastră
Până să spun care este părerea mea legat de subiectul acesta vreau să vă întreb pe voi, de ce credeți că la dansuri sunt mai puțini băieți decât fete? Fiți sinceri
Raspunsul este foarte simplu si l-ai intuit si tu. Dansul, prin natura sa artistica, este considerat pur si simplu „gay” de catre multi parinti! Le este teama sa nu isi efemineze baiatul, colegii isi bat joc, rudele trag parintii de maneca intrebandu-i daca sunt siguri ca fac bine dand baiatul la dans…daca va deveni…fetita?? Eu lucrez cu adolescenti, ii cunosc, este este manly sa te joci pe calculator, sa faci karate sau basket, hai poate actorie. Dar…DANS? Asta e „penibil”! Ca si baletul sau canto…uite Iustin Ianau cata bataie de joc a inghitit… Parintii nu isi dau seama ca la varsta adulta, baiatul ala care ia ochii dansand extraordinar este cel care iese in evidenta pozitiv si care, la urma urmei, poate chiar agata fete cu asta :)
Pentru ca oamenii inca nu inteleg ca gay sau homosexual te nasti nu te faci, si pentru ca exista inca extrem de multi homosexuali nedeclarati, tocmai in domenii considerate macho precum fotbalul. Stii cate cupluri din jurul nostru ne admira ca mergem la dans? Dar cate nu merg, pentru ca partii masculine i se pare penibil?
Nu stiu ce sa zic, la concursurile de dans sportiv sunt destul de multi baieti, oricum nu mai putini decat fete.
La cursurile de dans de obicei vad foarte multi baieti.
Parintii care nu iti trimit copii la dans pt. ca este ceva gay sunt niste tampiti oricum.
Verii meu fac dans sportiv la nivel competitional de aproape 10 ani si nu le-a facut decat bine. Au ras unii de ei pt. sunt ignoranti dar cand i-au vazut cum danseaza si cu cine danseaza toti au ramas masca. Nu mai zic de silueta si statura care o ai ca adult care a practicat dansul.