Și la școală și la dans

Am zis, în trecut, că am cel mai tare job posibil, unul din avantajele acestui job este că mă pot trezi nițel mai târziu. Din păcate și stau până pe la ora 3-4 scriind pe blog, modificând câte ceva pe site, analizând vreo mișcare de dans sau uitându-mă la poze cu pisici.

Azi, la ora 8, mi-a dat trezirea o domnișoară, domnișoară care la ora 8 a decis că este momentul potrivit să discute despre cursuri de dans pentru copii. Lucru care nu m-ar deranja în mod special, dar era prea dimineață și discuția pe care am purtat-o m-a dat peste cap total.

Discuția

-Lotus Dance?

-Bună ziua, da, Adrian Coman.

-Am un băiețel de opt ani și vreau să-l aduc la cursuri.

-Bun, avem grupă pentru el în zilele de luni și miercuri de la ora 19:00 și puteți…

Și aici s-a oprit dialogul, nu pentru că s-a întrerupt legătura, ci pentru că a urmat un monolog format dintr-un potop de fraze din care am deslușit că să faci dans de două ori pe săptămână este MULT prea mult și că îi inhib dezvoltarea.

Dansul și dezvoltarea

1980422_805327009480846_1094366055_oDa, atât a mai avut de zis doamna pentru că, după, mi-a închis telefonul. Sigur, după o astfel de discuție m-am amuzat teribil și am decis să vă povestesc ceva interesant: Fac dans de la 9 ani și dacă dansul m-a învățat un lucru, acela este time-management. În primii ani de dans a fost ușor, dar când au început concursurile, antrenamentele zilnice și teme peste teme la școală a devenit mai greu, dar nu imposibil. Am renunțat, într-o oarecare măsură, la unele ieșiri în oraș cu prietenii, dar nu am avut probleme cu temele, școala și relațiile sociale. Chiar am terminat binișor generala și liceul, am luat capacitatea cu vreo ~9 dacă îmi aduc bine aminte și bacul cu vreo ~8.50. Partea frumoasă e că atunci când am dat capacitatea nu am lipsit nici o zi de la antrenament, chiar mai mult, ziua dinainte de examen eu am petrecut-o la concurs, luând locul 2. Cu bacul, ceva asemănător, doar că eu predam dans în acea perioadă.

Cristi Mălăeru (foto sus), pe care probabil l-ați văzut cel puțin o dată la sală, face dans de la grădiniță și nu l-am auzit până acum să se plângă de probleme cu școala sau cu timpul. Cunosc și persoane care fac dans de performanță și sunt olimpici la spaniolă, engleză, matematică sau română.

Dansul nu îți inhibă dezvoltarea, dansul te dezvoltă! Te învață ce înseamnă să ai o atitudine corectă și lucrul în echipă, îți dezvoltă o postură frumoasă și, probabil cel mai important, te ajută să te descurci într-un mediu social unde trebuie să și dansezi!

Acum, întreb și restul părinților, nu neapărat de la Lotus Dance, voi cum vă descurcați cu cei mici? Ați reușit să găsiți balansul dintre dans și școală?

Și mai ales, două ședințe de dans pe săptămână, vi se par multe?

  1. vichy spune:

    Doresc sa completez si eu ca mama a copilului Adrian Coman .Sunt o mamica fericita si norocoasa sa am asa un copil ,fiind implicat pentru realizarile lui in viata de la o varsta destul de mica ,incepand activitatile optionale de la 7-8 anisori .Intr-adevar el si-a dorit din prima clipa „ca orice copil ” sa studieze informatica .Asta s-a si intamplat pe atunci ,urmand cursurile cu constiinciozitate ,astazi fiind unul din joburile lui prioritare ,si pe langa imformatica a dorit sa il inscriem si la cursurile de dans .Noi ca parinti, am gandit ca e mult prea mult sa parcurga doua activitati in acelasi timp ,amandoua fiind destul de grele .Dar nimeni si nimic nu i-a stat in cale si a urmat cu pasi mari si cu multa implicare si catre dans .Mai tarziu aducandu-i atata placere si satisfactie ,iar pentru el ca si copil ,nu i s-a parut nimic greu si a mers mult mai departe ,unde a fost selectionat si pentru performanta .Ne-am bucurat foarte mult , nu va pot descrie cata fericire pe el , si pe noi ca parinti ,de ambitia ce o avea pe atunci ca si acum de altfel ,sa fie din ce in ce mai bun .As spune ca in performanta nu sunt suficiente 2 sedinte pe saptamana si sunt stabilite evident si de antrenori ,in functie de clasele de dans ale fiecarei perechi .In performanta implicarea e mult mai mare si aici ii dau exemplu pe elevii nostrii Cristian Malaeru si Ana Ciobanu ,ei fiind in acest moment cu rezultate foarte frumoase alaturi de partenerii lor si sunt din ce in ce mai buni cu rezultate foarte bune si la cursurile scolare.
    Sunt o mamica fericita cu un copil deosebit in viata mea de familie .Acum incununam aceeasi meserie ,fara ca noi sa ne fi facut vreun plan.Totul a venit in urma muncii noastre, implicarilor , studiului ce il avem de peste 20 de ani in aceasta arta a dansului .
    La sugestia unei prietene si cu o mare incurajare pentru noi , ne-am gandit sa avem scoala noastra de dans .Ca antrenor sunt foarte mandra de tot ce am realizat pana in prezent si in acelasi timp foarte fericita ,ca avem in scoala noastra elevi foarte buni si parinti foarte implicati pentru educatia copiilor lor .
    Imi face mare placere sa va vorbesc despre viata noastra , de realizarile noastre si in acest moment suntem fericiti ca faceti parte din frumoasa familie de dansatori , Lotus Dance .

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.